Intr-o zi, anul trecut in timp ce stateam la calculator, m-a lovit asa 'inspiratia' si am inceput sa scriu, au iesit cateva strofe, despre vis,  printre care si una ce mi-a placut sa o recitesc, asa ca am hotarat sa o postez, iat-o:

Toata lumea asta mica,

E asa neimplinita.

Toata viata iti doresti

Sa stii cum sa te feresti,

Sa fii si tu cum sunt si ei,

Sau poate doar sa stii ce vrei.

Nici atunci cand vei afla

Nu vei putea realiza,

Dragoste, ura, manie

Si la fel ai vrea sa fie.

Ne invartim in jurul cozii

Ametim, si ne trezim,

Dincolo de ape, nori

In a visului cetate,

Ce numai forta o strabate.

Timpul iubirii...

Soaptele-i sunt dulci, prea dulci

Pentru buzele-i sarate de atatea mii de veacuri. 

Ceata din acei ochi misei o va face inca o data 

sa respire, sa nu vada

ce nimeni n-a stiut sau vrut vreodata.

Mainile-i albe si reci o vor cuprinde-n zare,

Si nu va sti ce a tinut-o pe loc, nu o sa vada.

Trupul ei cald se va raci, chiar atunci o va parasi.

Nu o sa-l opreasca, nu o sa poata.

Atunci se va renaste, sau va muri, 

Nu va mai fi.

Unde e? Nu mai e. 

Viata ei, a tuturor, nu va sti.

Va afla? Va putea realiza ?

Moarte vie, viata nu e !

Este doar primejdie.

O data, de doua ori, de cel putin sapte ori

Se va cai , va adormi ? Poate  va sti.

Nimic din ce a fost nu va mai fi!

the power of imagination

Puterea imaginatiei este de fapt ceea ce avem cu totii, o putere de a ne imagina orice si poate cu indeajuns de multa dorinta, munca, prudenta traim ceea ce ne imaginam.

Chiar nu ati experimentat niciodata asa ceva? Sa va imaginati ceva si apoi chiar sa traiti acel lucru. Mie mi s-a intamplat de foarte multe ori, si e chiar bine, mai ales atunci cand iti imaginezi lucruri, sau situatii placute...